Soiurile de struguri din Romania

(de Răzvan Zamfir, editor Business Cover; decembrie 2013)

 

Cele mai multe dintre soiurile de vin autohton scăpate de invazia filoxerei de la sfârşitul secolului 19 sau create ulterior sunt albe, de la binecunoscuta Fetească (albă sau regală) la Galbenă, Grasă sau Tămâioasă. Alături de ele stau Feteasca Neagră – considerată speranţa vinurilor roşii româneşti – şi Băbeasca, sprijinite de soiurile de import, precum Cabernet, Merlot sau Pinot Noir.

Acum, deşi vorbim despre toate soiurile de vin din România, hai să ne oprim puţin asupra soiului Fetească Neagră, pentru că ne-a însoţit istoria de-a lungul mileniilor şi continuă să fie un vin surprinzător, iar oenologi francezi celebri au susţinut că dacă se va reuşi controlul taninurilor, uneori prea agresive, Feteasca Neagră se poate bate cu orice vin roşu, indiferent de numele acestuia.

„Feteasca Neagră e un vin pretenţios. Trebuie să fii foarte atent la vinificare, nu permite greşeli. Uite, de exemplu, nu-i prea place la baric, noi o învechim în budane de 5.000-7.000 kg sau în inox. La baric tinde să-şi piardă, din cauza contactului mare cu lemnul, gustul fructos şi e mare păcat”, explică Fiorenzo Rista, oenologul Vitis Metamorfosis.

Da, Feteasca Neagră e capricioasă ca o femeie frumoasă, are figuri nu tolerează ageamiii, spre deosebire, de exemplu, de Cabernet, mult mai permisiv, mai domol în reacţii, cu vinificatorul.

O găsim în vechiul regat, din partea de sud a Moldovei (Vrancea, Vaslui, Galaţi), în Muntenia, în zona Dealu Mare (Prahova) şi  în Ştefăneşti (Argeş). E, în continuare, unul dintre cele mai băute vinuri din România.

Fetească Neagră

Fetească Neagră

Soiuri roşii

Spuneam de Feteasca Neagră. Vinul e sec (rar demisec) are o tărie de 12-12,5 grade, e roşu intens cu nuanţe de rubin, iar aroma e absolut specială, de coacăze negre. Cules, produs şi învechit corect devine un vin excepţional.

Băbeasca Neagră este celălalt bătrân al vinurilor româneşti. De găsit în sudul Moldovei, Băbeasca e un soi inferior faţă de Fetească, mai degrabă un vin de consum curent, tăria alcoolică fiind de 10-11 grade. Păstrează caracteristica fructozităţii întâlnită la Fetească, dar e mult mai lejer. Deşi secular e mai puţin cunoscut de consumatorul obişnuit, iar asta e, totuşi, o nedreptate.

Negrul de Drăgăşani. Frate bun cu Novacul, e copilul relativ recent al străvechiului Negru Vârtos şi se produce în zona deluroasă a Munteniei, la Vâlcea, la Dealu Mare etc. Există cercetători care susţin că din cele două soiuri înrudite se poate scoate un vin de calitate excelentă, dar mai trebuie lucrat în crame pentru rafinarea aromelor.

Cabernet Sauvignon

Cabernet Sauvignon

Cabernet Sauvignon e probabil cel mai mare competitor în raport cu Feteasca Neagră. Adus din Franţa după epidemia de filoxeră,  se cultivă în arealele viticole cu climat mai călduros din partea  de sud a ţării. rezultate deosebite s-au obţinut şi în Muntenia (Dealu Mare), dar şi în Oltenia, cât şi în vestul ţării (Recaş) şi în Dobrogea (Murfatlar, Istria-Babadag, Tulcea). De tărie egală cu Feteasca Neagră, Cabernet Sauvignon este  un vin al cărui buchet se dezvoltă prin învechire, se desăvârşeşte după doi an la butoi şi încă şase-opt luni la sticlă.

Pinot Noir, adus cam în acelaşi timp cu Cabernetul, se plantează cam în aceleaşi zone, vinul o idee mai slab ca tărie, iar gustul e catifelat şi fructos.

Iar trioul francez se completează cu Merlot şi în vie şi în sticle (cupajele sunt frecvente între cele trei). Merge bine în sud, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, dar e cultivat şi în sudul Moldovei.

Burgund. Derivat din Pinot Noir, s-a dorit un eventual înlocuitor al acestuia. Din păcate principala sa calitate e cantitatea mare de struguri obţinută. Vinul, cel puţin deocamdată, nu poate concura cu soiurile descrise mai sus.

Soiuri albe

Feteasca Albă e copilul celei negre (de altfel, există ideea că a fost creat prin selecţie populară din Fetească Neagră). E plantat pe cele mai mari suprafeţe, cu predilecţie în Moldova şi Transilvania. Deşi e sec (mai rar demisec) în unele zone din Moldova (Cotnari), în anii buni, Feteasca Albă iese din vie demidulce sau dulce.

Fetească Regală

Fetească Regală

Feteasca Regală e un vin tânăr, obţinut secolul trecut din încrucişarea dintre Feteasca Albă şi Grasă. E plantată pretutindeni, dă un vin sec ceva mai slab decât Feteasca Albă. În funcţie de an, poate coborî din categoria vinurilor superioare în cea a vinurilor de consum.

Grasa de Cotnari e un alt soi de vin legendar românesc. Există teoria că ar fi înrudit prin originu cu soiul Furmint din care se produce vinul de Tokay. Fascinant la Grasă e că se obţine din strugurii culeşi stafidiţi şi atacaţi de mucegai nobil, e dulce şi se vinifică separat sau în amestec cu Fetească albă, Tămâioasă şi Frâncuşă. Deşi dulci, vinurile sunt tari, 12-12,5 grade, cu o culoare galben-aurie, uneori cu tente verzui.

Tămâioasa Românească e un alt soi bătrân, care ne-a însoţit de-a lungul secolelor. Înainte de filoxeră era întâlnită mai ales la Drăgăşani şi Cotnari. Vin extrem de aromat, dar foarte pretenţios, se mai poate găsi şi la Dealu Mare, Ştefăneşti şi în Oltenia. Şi dacă gustul dulce-aromat e atrăgător pentru o categorie de consumatori, aroma de flori de câmp şi miere impresionează orice cunoscător, chit că dulceaţa nu-i atrage pe toţi.

Crâmpoşie

Crâmpoşie

Crâmpoşia e un alt soi care ne-a rămas de la daci. Fascinant e că soiul acesta e autosteril, are nevoie de tovarăşi pentru polenizare, aşa că se cultivă alături de un alt vin vechi românesc, Gordanul. A mai fost numit şi Cârlogancă şi Bârdoaie, iar la Dealu Mare i se spunea Ciolan. Abia în anii ’70 a fost creat un soi normal. E un vin sec, echilibrat şi cu aromă de fructe.

Riesling Italian este un soi pătruns în România în condiţii necunoscute înainte de epidemia de filoxeră. E un vin interesant, sec nu foarte tare, şi cu un câştig cert de pe urma învechirii la sticlă. Se cultivă în mai toate zonele viticole din România.

Sauvignon Blanc. Adus din Franţa după filoxeră, soiul se cultivă acum în toată ţara. Produce vinuri seci sau demiseci fine, cu aromă puternică. La Mulfatlar şi Drăgăşani se obţin şi vinuri Sauvignon dulci şi demidulci. O reuşită e cupajul cu Fetească Albă realizat de Vitis Metamorfosis la Dealu Mare.

Pinot Gris a venit şi el ca şi Sauvignon imediat după invazia filoxerei. Se cultivă în Dobrogea, Transilvania şi Dealu Mare. Este un vin care acumulează multă dulceaţă în timpul maturării strugurilor. Poate fi sec, demisec, dar uneori şi dulce sau demidulce.

Chardonnay a urmat şi el acelaşi drum din Franţa. Cu aromă discretă, dar fină apare atât ca vin sec, dar şi demidulce sau dulce. Se învecheşte şi devine interesant după câţiva ani de aşteptare la sticlă.

Alt soi adus din Franţa este Muscat Ottonel. A ajuns la noi înainte de filoxeră, e un vin dulce sau demidulce, dar se vinifică în sec la unele crame (Vitis Metamorfosis, Vincon, Domeniile Ostrov) cu destul succes, şi asta îi conferă o aromă destul de pregnantă de flori de soc.

Am terminat? Nu, evident. În România se mai cultivă şi alte soiuri, precum Galbena de Odobeşti, Plăvaia, excepţionalele vinuri crude Zghihara de Huşi şi Frâncuşa de Cotnari (care în anii buni are o culoare verzuie şi o aromă puternică de măr verde). Mai avem pe listă şi Mustoasa de Maderat sau Busuioaca de Bohotin.

Şi cine ar putea uita de Şarbă, un soi tânăr creat Odobeşti, uşor şi cu aromă de trandafiri. Blestemată de falsuri, Şarba şi-a creat o imagine deloc impresionantă, dar vinificată corect în sec, e ideală pentru consum în verile toride, pare sora mai delicată şi uşurică a Zghiharei.

Şi încă nu e gata. Mai punem aici şi soiul unguresc Cadarcă, cultivat la Miniş sau vechea Roşioară, vin de nisipuri care nu e nici roşu, nici alb, şi de obicei se vinifică în braţele Băbeascăi. Recent, a fost adus şi austriacul Blauerzweigelt, care seamănă cu Burgundul.

Iar lista s-ar putea extinde. Avem de unde alege din ce am pus mai sus, nu-i aşa? Cum ies pe piaţă, cine le vinde, cât vin produce România, cât bem noi şi altele asemenea, aflăm în episodul viitor, când vom încerca să măsurăm piaţa românească a vinului şi jucătorii ei.